luni, 17 martie 2014

Simbolul succesului la 18 ani

Mihai este unul dintre copiii pe care i-am cunoscut in ascensiunea lor spre succes. Este clasa a XII-a la Liceul Tonitza. Liceu la care a ajuns singur pentru ca si-a dorit. Nu a avut meditatori, a avut nevoie doar de informatii despre admitere, apoi a muncit singur ca sa-si realizeze visul. Se intampla la inceputul clasei a VI-a. Si de parca admiterea la Tonitza nu ar fi fost suficienta, Mihai a inceput sa cucereasca premii la concursurile de grafica si la olimpiade. Nu cine stie ce... Numai niste "amarate" de locuri I.
La liceu (acelasi Tonitza) si-a reorientat energia spre sport. Si, de parca nu ar fi fost suficient, a obtinut si aici locul I. Este "numai" CAMPION NATIONAL. La kickboxing. A, nu. Nimic important.
Acum se pregateste pentru BAC. A luat simularea cu note onorabile. Intre timp munceste asiduu pentru admiterea la facultate. La SRI. Si pentru promovarea bacalaureatului cu note cat mai mari. Mihai e frumos. E destept. E matur si profund pentru varsta sa. E modest si sociabil. E plin de umor si spontan. E asa... copilul ala pe care si l-ar dori orice mama. Dar pe care-l are numai una. Mihaela l-a crescut singura. Pe Mihai si pe sora lui, Bria. Doi copii exceptionali. Tatal i-a parasit de cand erau foarte mici, iar Mihai a ramas barbatul casei. Si o face cu succes. Asa cum face orice activitate din viata lui. Pentru ca Mihai s-a nascut invingator. El este prototipul deschizatorului de drumuri. Al campionului. Al invingatorului. El e Mihai Carstea. Nu conteaza de cate ori a trebuit sa stranga din dinti sau sa renunte la ceva frumos sau bun. Important este ca a sacrificat totul pentru visele sale.

Fotografiile de mai sus vorbesc despre el. Medaliile lui sportive si prima iubire, desenul... E suficient ? Eu cred ca da.
Un adolescent exemplu.

Un comentariu:

Skyline Spirit spunea...

pretty nice blog, following :)