Pe vremea cand Dumnezeu a creat femeia si era cea de-a sasea zi in care lucra din greu, a aparut un inger si a spus: "De ce-i dedici atata timp acestei creaturi?"
Iar Dumnezeu a raspuns: "Ai vazut lista speciala pe care am facut-o pentru ea?" "Trebuie sa fie complet lavabila, dar nu din plastic, sa aiba peste 200 de parti mobile, toate substituibile, sa poata functiona cu Cola light si resturi alimentare, sa poata tine patru copii in poala in acelasi timp, sa aiba un sarut care poate vindeca orice durere, de la un genunchi zgariat la o inima franta si va face toate acestea cu doar doua maini."
Ingerul a fost uimit de cerinte. "Doar doua maini? Nu se poate! Si asta e modelul standard? Dar e prea multa munca pentru o singura zi. Mai bine asteapta pana maine sa-ti sfarsesti lucrul."
"Ba n-o sa astept", a protestat Dumnezeu. "Mai am atat de putin pana sa desavarsesc aceasta faptura care imi este atat de aproape de inima. Deja se poate vindeca singura cand este bolnava si, pe deasupra, poate munci 18 ore pe zi."Ingerul s-a apropiat si a atins femeia. "Dar, Doamne, ai facut-o atat de moale." "Da, este moale", a incuviintat Dumnezeu, "dar am facut-o si puternica. Nici n-ai idee cate poate suporta sau indeplini." "O sa poata gandi?" a mai intrebat ingerul. Si Dumnezeu a raspuns: "Nu numai ca va putea gandi, ci chiar sa gaseasca solutii si sa negocieze." Atunci, ingerul a observat ceva si, apropiindu-se, a atins obrazul
femeii. "Oops, se pare ca din modelul asta se prelinge ceva. Ti-am spus eu
ca incerci sa pui prea multe in el." "Nu se prelinge nimic, aceea e o lacrima", l-a corectat Dumnezeu. "Pentru ce e lacrima?" intreba ingerul. "Lacrima este modul ei de a-si exprima bucuria, tristetea, durerea, dezamagirea, iubirea, singuratatea, deznadejdea si mandria." Ingerul a ramas impresionat. "Doamne, esti un geniu, te-ai gandit la toate! Femeia este cu adevarat uimitoare." Si asa si este! Femeile au puteri care ii uimesc pe barbati. Indura necazuri si cara greutati, intretin fericirea, iubirea si bucuria. Zambesc cand ar vrea sa tipe. Canta cand ar vrea sa planga. Plang cand sunt fericite si rad cand sunt nervoase. Lupta pentru ideile in care cred. Se revolta in fata nedreptatii. Nu accepta un refuz cand au convingerea ca exista o solutie mai buna. Traiesc in lipsuri pentru ca familia lor sa poata avea cele necesare. Merg la doctor cu o prietena speriata. Iubesc neconditionat.
Plang de fericire cand copiii lor exceleaza si se bucura cand prietenii
obtin premii.Sunt fericite cand afla despre o nastere sau o nunta. Li se frange
inima cand le moare un prieten. Sufera cand le moare cineva din familie si
totusi sunt tari atunci cand cred ca nu le-a mai ramas putere. Stiu ca o imbratisare si un sarut pot vindeca o inima franta. Femeile exista in toate formele, dimensiunile si culorile. Ar conduce masina, zbura cu avionul, merge pe jos sau ti-ar trimite un e-mail ca sa stii cat de mult tin la tine.
Inima unei femei este cea care face lumea sa se invarta. Aduc bucurie, speranta si iubire. Sunt pline de compasiune si au idealuri si isi sustin moral prietenii si familia. Femeile au lucruri esentiale de spus si totul de oferit.
SI, TOTUSI, DACA AU VREUN DEFECT, ACESTA ESTE CA UITA CAT DE MULT
VALOREAZA.
"Succesul inseamna sa treci de la un esec la altul fara sa pierzi din entuziasm". Winston Churchill.
miercuri, 30 iulie 2008
Vreau o minune!!!
Sunt ravasita. In modul cel mai crunt si mai inaltator sau sublim (cum vreti sa spuneti) in care am fost vreodata.
Am fost 3 zile plecata la mare. Cand m-am intors, am primit doua vesti care s-au intors ca un bumerang si m-au lovit cu o intensitate care m-a lasat fara forta, fara pic de vlaga. Si totusi, de undeva, din interior imi regasesc o putere pe care, sincer, nu mi-o banuiam.
Silvia, galushka noastra mica de care v-am povestit de atatea ori este din nou in pericol. Duminica dimineata s-a trezit cu semipareza pe partea dreapta. Este internata la Iasi dar pana acum nu au reusit sa depsiteze cauza, surse hemiparezei si deci nu au aplicat niciun tratament. Nu-i pot face RMN pentru ca are saturatie mica (84 si minima este 91) si le este teama sa nu moara sub anestezie.
De 4 zile traiesc ca in ceatza. Ma misc, vorbesc, mananc, gandesc ca un robot. Singurul gand care domina, care coplesteste este SILVIA. Am nevoie de EA aici, pe Pamant.
E frumoasa si mica si inocenta si dulce. Am fost la ea acasa, intr-un loc de basm, m-am jucat cu ea, am facut fulgi de hartie si i-am facut sa zboare, iar acesti fulgi o faceau sa rada, sa rada... I-am sarutat manutele si fetzisoara si piciorusele si am aruncat-o in aer si am prins-o... M-a luat de gat si m-a pupat, am tinut-o de manute si am sprijinit-o sa mearga in primii ei pasi spre viata. Am imbracat-o cu rochite pe care i le-am cumparat cu toata dragostea, i-am dus jucarii pe care le-a tinut cu manutele ei micute...
Vreau o minune! Vreau ca Silvia, inimioara noastra mica sa traiasca!!! O vreau aici. Pe Pamant. Vreau sa merg la zilele ei de nastere si vreau s-o vad scolarita...
Doamne, nu-ti cer mai mult! Salveaz-o pe EA!!! E abia la inceput de drum! Ai grija de EA!!! De EA!!!
Am fost 3 zile plecata la mare. Cand m-am intors, am primit doua vesti care s-au intors ca un bumerang si m-au lovit cu o intensitate care m-a lasat fara forta, fara pic de vlaga. Si totusi, de undeva, din interior imi regasesc o putere pe care, sincer, nu mi-o banuiam.
Silvia, galushka noastra mica de care v-am povestit de atatea ori este din nou in pericol. Duminica dimineata s-a trezit cu semipareza pe partea dreapta. Este internata la Iasi dar pana acum nu au reusit sa depsiteze cauza, surse hemiparezei si deci nu au aplicat niciun tratament. Nu-i pot face RMN pentru ca are saturatie mica (84 si minima este 91) si le este teama sa nu moara sub anestezie.
De 4 zile traiesc ca in ceatza. Ma misc, vorbesc, mananc, gandesc ca un robot. Singurul gand care domina, care coplesteste este SILVIA. Am nevoie de EA aici, pe Pamant.
E frumoasa si mica si inocenta si dulce. Am fost la ea acasa, intr-un loc de basm, m-am jucat cu ea, am facut fulgi de hartie si i-am facut sa zboare, iar acesti fulgi o faceau sa rada, sa rada... I-am sarutat manutele si fetzisoara si piciorusele si am aruncat-o in aer si am prins-o... M-a luat de gat si m-a pupat, am tinut-o de manute si am sprijinit-o sa mearga in primii ei pasi spre viata. Am imbracat-o cu rochite pe care i le-am cumparat cu toata dragostea, i-am dus jucarii pe care le-a tinut cu manutele ei micute...
Vreau o minune! Vreau ca Silvia, inimioara noastra mica sa traiasca!!! O vreau aici. Pe Pamant. Vreau sa merg la zilele ei de nastere si vreau s-o vad scolarita...
Doamne, nu-ti cer mai mult! Salveaz-o pe EA!!! E abia la inceput de drum! Ai grija de EA!!! De EA!!!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)