30 mai, este prin definitie o zi trista pentru familia mea. Ieri s-au implinit 20 de ani de cand fratele mamei a murit intr-un cumplit accident de munca.
Tot ieri a fost ziua in care lacrimile care mi-au tasnit din ochi au fost si de bucurie pentru reusita imensa a Paulei Seling la Eurovision dar si de tristete ca n-am putut fi alaturi de ea, sa o strang in brate, sa o intampin la aeroport pe prietena mea cuminte, buna, credincioasa, talentata, frumoasa...
Mi-e dor de Paula... Mi-e dor de tot ce-am lasat in urma...
Ma sufoca neputinta si durerea... de a nu fi fost acolo...
Tot ieri a avut loc pe stadionul "Iolanda Balas" din Bucuresti si in alte 18 orase din tara si din strainatate, Ziua Parintilor de Ingeri, zi la care mi-ar fi placut sa fiu prezenta... insa cineva a hotarat altfel...
Am fost alaturi de EMMA cea mare, de la primul "scancet" de viata, de la primul "gangurit"... I-am dat tot ce-am avut mai bun si mai frumos, am ingrijit-o cum am stiut mai bine... m-am implicat sufleteste, emotional, fizic, psihic... in a o face sa creasca, sa devina ce este acum... Am lasat in urma munca mea de 2 ani si un pic la E.M.M.A.... Si ieri nu am fost acolo, alaturi de ele...
S-a inchis o usa... dar poate se va deschide o fereastra macar...
Deocamdata e intuneric... tare intuneric...
Sunt trista... foarte trista...
luni, 31 mai 2010
duminică, 30 mai 2010
Locul III la Eurovision pentru Paula Seling & Ovi
Exceptionala performanta Paulei Seling si a lui Ovidiu Cernauteanu la Eurovision 2010. Cei doi au obtinut un binemeritat loc III, locurile I si II fiind adjudecate de Germania, respectiv, Turcia.
Astfel, Paula Seling si Ovi au egalat performanta Luminitei Anghel care s-a clasat cu piesa interpretata alaturi de formatia Sistem, pe acelasi loc III.
De departe, vocea Paulei Seling a fost cea mai buna din concurs!!! O voce exceptionala, o tehnica desavarsita, un show care ne-a facut sa fim mandri ca suntem romani.
Bravo, Paula si Ovi!
Va asteptam cu bratele pline de flori acasa!
Va iubim, va iubim, va iubim!
miercuri, 26 mai 2010
A murit Jean Constantin
Ce se poate spune atunci cand moare un titan al comediei romanesti? Ce cuvinte sa gasesti pentru a defini moartea care este prin sine insasi un fenomen absurd si poate prea putin inteles, atunci cand vine vorba sa-ti iei ramas-bun de la cineva drag...
A jucat in atatea roluri, de atatea ori ne-a facut sa radem cu lacrimi...
L-am cunoscut intr-o zi frumoasa de vara, pe malul marii, la Teatrul de Revista din Constanta, cand am stat la povesti vreo doua ore si mi-a acordat un interviu memorabil.
I-am admirat atunci vivacitatea, spiritul ludic, umorul sau inconfundabil, am savurat fiecare clipa si am plecat cu ochii in lacrimi de acolo... stiam, intuiam cumva, intr-un fel, ca va fi ultima noastra intalnire... Si am avut dreptate...
A mai apucat sa-si vada doar visul cu ochii, acela de a-si fi putut sarbatori pe scena, alaturi de colegii sai, cei 50 de ani de cariera... O cariera de exceptie...
A fost gasit fara viata, astazi de dimineata, in locuinta sa din Constanta (Techirghiol)...
Dar fiindca Jean Constantin ne-a lasat zambetul, se cuvine sa-i celebram viata, nu sa-l comemoram.
Vei ramane vesnic in inimile noastre, maestre!
luni, 24 mai 2010
Raduleasca
Misto femeie Raduleasca asta!
Am o admiratie maaaaare pentru ea, inca de cand prezenta la postul Tele 7 ABC, o emisiune de week-end.
Nu am fost niciodata nici fanul ei, nici vreo fanatica.
Pe vremea cand eram maaaaaaaare fan Andreea Marin, toata lumea ma punea la colt cu replica: "Cum adica, esti fan Andreea Marin si iti place si Raduleasca?" de parca cele doua personaje trebuiau sa fie din start antagonice, sa se excluda una pe cealalta.
Ei uite, ca mie mi-au placut amandoua. Le-am admirat si le-am criticat pe amandoua de cate ori a fost cazul, dar nimic nu m-a impiedicat sa le bifez in memoria mea afectiva, lucrurile minunate pe care le-au facut si una, si cealalta.
Pe Raduleasca, pentru ca despre ea mi-am propus sa va vorbesc azi, am cunoscut-o acum vreo 4 ani, cand era musai sa fac reportaj si coperta la "Taifasuri" cu ea. Am abordat-o prim sms. Ulterior, aveam sa aflu ca era un fan declarat al sms-urilor. Dadea declaratii prin sms, raspundea la mailuri prin sms, confirma intalniri la evenimente prin sms, eheeeee...
Asa a procedat si cu mine: "Trimite-mi intrebarile pe mail". M-am conformat. Mi-a raspuns repede. Neasteptat de repede. Si mi-a trimis doua fotografii frumoase: cea de sus cu ea si Elan, si una pentru coperta. De atunci ne-am imprietenit??!!! E mult spus... Am avut o relatie cordiala... M-a invitat si la ea la emisiune odata... Nu, nu sa particip. Sa-mi dea ceva ce aveam nevoie. Am stat in spatele camerelor. Am mers la ea in cabina si as fi ipocrita daca as spune ca n-am fost incantata ca i-am mirosit parfumul, ca i-am vazut hainele aruncate neglijent pe un fotoliu, ca nu i-am admirat toate zdranganelele de pus la gat sau bratara cabala pe care n-o da jos niciodata.
M-a invitat la prima ei lansare de carte de la Restaurant "Doina" - "Despre lucrurile simple", cea mai faina lansare la care am participat vreodata si cea mai inedita... I-am dus atunci un buchet imens de margarete albe si simple pentru ca presupuneam ca va fi un eveniment sofisticat. Si nu m-am inselat. A apreciat tare mult florile: "Am si eu gradina plina de margarete, dar nu ma indur sa le tai." O lume intreaga venise in seara aia sa fie alaturi de ea. Era o atmosfera incinsa, undeva prin mijlocul verii, iar seara, am plecat acasa cu o perna daruita de ea cadou fiecarui invitat. Ulterior, aveam sa aflu ca i-a parut tare rau ca nu si-a pastrat si ea o perna de la lansarea aia atat de minunata.
Cel mai mult am iubit-o, cand a strans aia 200.000 de euro pentru fetita Lianei Stanciu. M-am trezit cu un sms de la ea, noaptea pe la 12. L-am citit buimaca, abia atipisem, dar continutul m-a facut sa sar din pat. Probabil, cel putin jumatate din colegii mei de breasla au reactionat la fel. Multi au pus-o la zid pentru ca a strans banii pentru fetita unei vedete nu pentru un caz oarecare. Daca ar fi stiut toti cei care au discreditat-o atunci, cati bani a dat Raduleasca unor cazuri umanitare fara sa stie nimeni, absolut nimeni... I-am admirat atunci determinarea si vointa si timpul pierdut pentru a salva fetita unor prieteni... Sa nu-mi spuna mie cineva ca intr-o atare situatie, ar fi preferat sa salveze copilul unei x familii decat copilul colegului/prietenei... Hmmmm...
M-am mai vazut cu ea anul trecut, cand si-a lansat a doua carte: "Niste raspunsuri" si unde aveam sa constat ca toti fanii Andreea Marin pe care-i cunoscusem de-a lungul anilor la "Surprize" au fost prezenti si la lansarea Raduleascai, si nu pentru ca ambele s-au petrecut in aceeasi zi si aproape la aceeasi ora, ci pentru ca erau admiratorii si uneia si alteia.
Dupa aia a plecat la Monaco cu tot cu Ayanul aferent si n-am mai tinut legatura.
Dar mi-e dor de ea! Zau mi-e dor de emisiunile ei duminicale!
Spicuiam doar cu telecomanda, ei dar ma obisnuisem sa o stiu acolo, alaturi de masa de pranz, ca rudele care-ti intra in casa la sfarsit de saptamana.
Ii admir dezinvoltura si naturaletea, faptul ca nu se sfieste sa-si dea palme in cap de cate ori greseste, si asta in mod public, faptul ca-si lauda realizarile cu un umor care nu te lasa sa n-o iubesti de mori... pentru ca se poarta la fel si cu Oana Pellea si cu un fan, pentru ca are cea mai luminoasa privire din cate am vazut vreodata, fiindca n-are nici fitze, nici aere de vedeta... Pentru ca nu se sfieste sa se suie pe masa in rochie de seara si sa ceara sa se faca liniste daca are de spus ceva...
Ea e Raduleasca! Si-i multumesc pentru zambetul cald pe care mi-l aduce de cate ori o privesc si pentru "multumescul" scris pe prima pagina a cartilor ei... Pentru ca stie sa aprecieze sincer, sa iubeasca si sa se revolte cu aceeasi pasiune...
vineri, 21 mai 2010
La Multi Ani, Elenelor mele dragi!
Povestea Elenelor din viata mea, am scris-o deja. V-am spus cum s-au ingramadit toate dupa aparitia lui Ellen, de acum sase ani. Astazi am ales sa le spun "La Multi Ani" intr-un fel aparte. Aducandu-le un buchet de flori de camp, virtual, ce-i drept, dar pe care il ofer cu dragoste fiecareia in parte.
Doamnei Hinta Carmen-Elena, profesoara mea de limba franceza din liceu. La Multi Ani, cu toata dragostea, doamnei sufletului meu!
La Multi Ani, Lili (Lenuta) Manole, draga mea draga! As vrea sa-ti ofer o floare pentru fiecare zi in care m-ai sunat sa ma intrebi daca sunt bine, daca ma poti ajuta cu ceva... Iti multumesc si te pretuiesc!
Doamnei Ileana Vulpescu, scriitoarea mea preferata si prietena mea... La Multi Ani, cu ocazia zilei de nastere!
Doamnei Hinta Carmen-Elena, profesoara mea de limba franceza din liceu. La Multi Ani, cu toata dragostea, doamnei sufletului meu!
La Multi Ani, Ellen - un gand soptit! As fi vrut ca buchetul acesta sa ajunga altfel la tine... Sa-l poti mirosi... Sa-l poti atinge... Sa iti ingropi fata in petalele lui... Te pretuiesc de mii de ori pentru tot ceea ce esti!
La Multi Ani, Lili (Lenuta) Manole, draga mea draga! As vrea sa-ti ofer o floare pentru fiecare zi in care m-ai sunat sa ma intrebi daca sunt bine, daca ma poti ajuta cu ceva... Iti multumesc si te pretuiesc!
La Multi Ani, Elena Costin, bijuterie mica si pretioasa, prietena cu care am impartit mai mult de doi ani fiecare zi petrecuta in Bucuresti...
La Multi Ani, Elena Schiffer, draga mea colega de la "Taifasuri"...
La Multi Ani, Cami-Elena, cealalta draga colega de la "Taifasuri"...
La Multi Ani, Cami-Elena, cealalta draga colega de la "Taifasuri"...
La Multi Ani, Amalia Elena Enache, mamica greu incercata a Mirunei... Sa-ti dea Dumnezeu putere sa poti infrunta toate furtunile si sa ramai acelasi om bun ca si pana acum!
La Multi Ani, Elena, sotia tatalui meu, un om atat de pretios si de drag... Un curcubeu, o raza de soare minunata in viata noastra! Iti multumesc pentru TOT!
La Multi Ani, Elena (Cineva93)! Sa fii mereu alaturi de draga noastra Mihaela, cu gandul si cu sufletul!
La Multi Ani, vecinei mele de la bloc, Ileana Anghel... Te iubesc si te imbratisez, tanti Ileana!
sâmbătă, 15 mai 2010
Alternative educationale in sistemul de invatamant din Romania
Alternativele educationale reprezinta in Romania, o abordare care preocupa din ce in ce mai mult parintii dar si cadrele didactice. Sistemul traditional de invatamant care presupune reguli, norme si dogme clare, precise, prestabilite a inceput sa nu mai aiba atat de multi adepti in randul parintilor cu vederi moderne.
Problema este ca foarte multi parinti din Romania, habar n-au ca exista si alternative educationale. Nu au auzit de "Step by step", "Waldorf" sau "Montessori".
Personal, aceasta problema a inceput sa ma preocupe, in momentul in care i-am facut o vizita fostei mele invatatoare, care a trecut din sistemul traditional la cel de "step by step" si care m-a invitat la dumneaei in clasa, pentru a asista la o astfel de ora. Am ramas impresionata. Copiii erau atunci in clasa a II-a. Se lucra pe grupe, fiecare grupa alegandu-si o activitate diferita. La una din grupe se studia PRONUMELE la Limba romana. Elevii aceia stiau deja definitia elaborata a pronumelui, categoriile gramaticale, stiau sa identifice, si sa analizeze un pronume. Cu alte cuvinte, cam ce se face la noi in clasa a V-a.
La alta grupa, se studia "Cunoasterea mediului". Elevii erau pusi sa observe fenomenele meteo si sa-si exprime propria opinie, in fata colegilor despre acel fenomen dar si sa realizeze un buletin meteo.
La orele de comunicare exista o parte fascinanta, denumita "Scaunul autorului". Un copil se aseza pe acest scaun in fata clasei si povestea o intamplare din viata sa, argumentanda, descriind, analizand propriile trairi cu cuvintele sale. In sistemul "Step by step" este incurajata creativitatea, comunicarea interpersonala, lucrul in grup, etc. Copiilor li se dezvolta anumite abilitati care altminteri, in sistemul traditional, ar ramane inchistate.
DEZAVANTAJ: Nu exista sistem "step by step" decat in invatamantul preprimar si primar (adica gradinita si clasele primare). Din clasa a V-a, copiii trec in sistemul traditional, clasic, pe care-l stim cu totii, insa vin cu un bagaj informational net superior fata de ceilalti elevi.
ATENTIE: este posibil ca fiul/fiica dumneavoastra sa nu faca fata unui astfel sistem alternativ, sa nu se adapteze, etc. In acest caz, el va fi transferat, inca de la inceput, intr-o clasa cu sistem normal de predare.
Pedagogia WALDORF
Particularităţile învăţământului Waldorf sunt centrate pe următoarele domenii:
1*importanţa ritmului
2*învăţarea în epoci
3*o şcoală fără manuale
4*caietele şi instrumentele de scris
5*ponderea deosebită a cursurilor artistice şi practice
6*o şcoală fără note
7*conducerea clasei de către învăţător, dincolo de cls.aIV-a
8*conducere colegială
9*materii şi activităţi specifice
În şcoala Waldorf încă de la început copilul scrie pe caiete fără liniatură, considerându-se că liniatura este folosită exact cu scopul de a îngrădi şi limita la norme clar stabilite scrisul copilului. Alternativa Waldorf nu pledează pentru un scris dezordonat, ci dimpotrivă, ordinea, latura estetică, în general, sunt puternic cultivate în şcoală. În absenţa liniilor, elevul va trebui să depună un efort mai mare pentru a-şi ordona scrisul. Şi în legătură cu instrumentele de scris în şcoala Waldorf elevii lucrează mai mult cu suprafeţe, în special în primele clase. Astfel, în clasa I elevii scriu cu blocuri cerate, în clasa a II-a grosimea liniei se subţiază, folosindu-se creioane cerate, din clasa a II-a copiii vor scrie cu creioane colorate groase, în clasa a III-a elevii exersează scrisul cu pana şi apoi încep să scrie cu stiloul. Caietele vor fi organizate in aşa fel încât, partea estetică, de scriere, de ilustrare şi de ornamentare să fie în permanenţă avute în vedere, intr-un mod artistic,de calitate. Aceasta, cu atât mai mult cu cât redactările în caiete reprezintă forma personală de ’’manual’’ pe care o realizează elevii înşişi.
- Ponderea ridicată a cursurilor artistice şi a celor practice iese în evidenţă de la prima privire asupra orarului obişnuit din şcoala Waldorf, întrucât aceasta îşi propune să realizeze o educaţie echilibrată, oferind pe de o parte fiecărui elev ceea ce i se potriveşte, însă intervenind şi cu preocupări în acele domenii spre care acesta nu are înclinaţii, dar care sunt necesare unei educaţii complete. Un argument în plus pentru acest principiu: de regulă, educaţia intelectului prin ştiinţe cultivă distanţa, individualismul, antipatia şi concurenţa, iar, dimpotrivă, educarea sufletescului prin arte şi meşteşuguri cultivă simpatia, apropierea, lucrul în echipă şi colaborarea. Ambele laturi ale educaţiei sunt la fel de importante pentru un om echilibrat, dornic să-şi controleze singur viaţa, fără a se lăsa manipulat din exterior.
- Şcoala Waldorf este o şcoală fără note. Din acest motiv orele sunt mult mai libere, elevii fiind deosebit de deschişi, participând în mod natural la ora, fără frica de note proaste. Majoritatea elevilor întreabă când nu au înţeles şi ies cu curaj la tablă. La sfârşitul fiecărui an şcolar, elevul primeşte un certificat în care fiecare profesor descrie activitatea sa din toate punctele de vedere. Din aceste certificate, părinţii află mult mai multe despre copilul lor decât dintr-o medie. În registrul matricol este cuantificată activitatea elevului la fiecare materie cu un calificativ sau notă, echivalente cu evaluarea făcută în timpul anului.
AVANTAJ: Elevul care se integreaza in sistemul WALDORF are marele avantaj ca parcurge toate ciclurile de invatare: preprimar, primar, gimnazial, liceal. In Romania exista scoli WALDORF iar in Bucuresti exista si liceu cu astfel de predare.
DEZAVANTAJ: Daca nu sunteti multumiti de rezultatele sau performantele obtinute de copil si doriti sa-l transferati in sistemul traditional, trecerea va fi foarte dificila pentru copil, deoarece in sistemul WALDORF nu exista note! Acest lucru poate avea repercusiuni asupra copilului si pot aparea dezechilibre psihice, emotionale, asa ca trebuie sa va ganditi de doua ori inainte de a actiona!
Pedagogia MONTESSORI
Maria Montessori, pedagog şi medic italian, prima femeie medic a Italiei, a înfiinţat în 1907 ’’casa dei bambini’’ pentru copiii de 2-6 ani ai căror părinţi erau în căutare de lucru. ’’Casa dei bambini’’ similară grădiniţei este o comunitate educativă care nu se substituie, ci completează şi desăvârşeşte educaţia copilului în familie. Maria Montessori a prezentat în lucrările sale ideile care au pus bazele pedagogiei Montessori. Ea considera copilul ’’fiinţă divină, dar neînţeleasă’’şi afirma că ar trebui ’’să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi.
Într-o clasă Montessori copiii sunt pur şi simplu absorbiţi şi foarte preocupaţi de propria activitate. Aproape toate lecţiile sunt individuale, deci fiecare copil are de obicei un plan diferit de activităţi pe care educatorul îl gândeşte şi îl pune în practică în funcţie de interesul şi nivelul la care se află copilul. Toate materialele din clasă sunt uşor accesibile şi la dispoziţia copiilor, aşezate pe rafturi joase. Copilul este liber să aleagă dintre materialele care i s-au prezentat anterior şi după ce termină de lucrat cu ele ştie că trebuie să le aşeze pe raft în acelaşi loc şi în aceleaşi condiţii, gata pentru următorul copil interesat de aceeaşi activitate. Posibilitatea de a alege este un privilegiu pe care, din păcate, copilul din şcoala tradiţională nu îl are. În clasele Montessori copilul se poate mişca liber dintr-o parte a clasei în alta, ascultând de propriul lui impuls interior. Cu timpul, exerciţiul alegerii devine obişnuinţă, adică se dezvoltă capacitatea copilului de a lua decizii cu privire la propria persoană. Mişcarea copiilor obişnuiţi să ia decizii pentru ei înşişi devine o mişcare inteligentă, cu scop şi dictată de voinţă, ba mai mult această mişcare merge împreună cu cunoaşterea şi invăţarea, fără ea acestea fiind nenaturale la vârsta copilăriei.
AVANTAJE: Copilul este obisnuit sa ia singur decizii, sa fie independent, este invatat sa fie ordonat, sa aiba rabdare si spirit de fair-play.
DEZAVANTAJE: Sistemul Montessori nu exista in Romania decat in ciclul preprimar (gradinita).
Dumneavoastra ce sistem ati alege pentru copilul dumneavoastra? Cel traditional sau cel alternativ? Puteti sa argumentati alegerea facuta?
Problema este ca foarte multi parinti din Romania, habar n-au ca exista si alternative educationale. Nu au auzit de "Step by step", "Waldorf" sau "Montessori".
Personal, aceasta problema a inceput sa ma preocupe, in momentul in care i-am facut o vizita fostei mele invatatoare, care a trecut din sistemul traditional la cel de "step by step" si care m-a invitat la dumneaei in clasa, pentru a asista la o astfel de ora. Am ramas impresionata. Copiii erau atunci in clasa a II-a. Se lucra pe grupe, fiecare grupa alegandu-si o activitate diferita. La una din grupe se studia PRONUMELE la Limba romana. Elevii aceia stiau deja definitia elaborata a pronumelui, categoriile gramaticale, stiau sa identifice, si sa analizeze un pronume. Cu alte cuvinte, cam ce se face la noi in clasa a V-a.
La alta grupa, se studia "Cunoasterea mediului". Elevii erau pusi sa observe fenomenele meteo si sa-si exprime propria opinie, in fata colegilor despre acel fenomen dar si sa realizeze un buletin meteo.
La orele de comunicare exista o parte fascinanta, denumita "Scaunul autorului". Un copil se aseza pe acest scaun in fata clasei si povestea o intamplare din viata sa, argumentanda, descriind, analizand propriile trairi cu cuvintele sale. In sistemul "Step by step" este incurajata creativitatea, comunicarea interpersonala, lucrul in grup, etc. Copiilor li se dezvolta anumite abilitati care altminteri, in sistemul traditional, ar ramane inchistate.
DEZAVANTAJ: Nu exista sistem "step by step" decat in invatamantul preprimar si primar (adica gradinita si clasele primare). Din clasa a V-a, copiii trec in sistemul traditional, clasic, pe care-l stim cu totii, insa vin cu un bagaj informational net superior fata de ceilalti elevi.
ATENTIE: este posibil ca fiul/fiica dumneavoastra sa nu faca fata unui astfel sistem alternativ, sa nu se adapteze, etc. In acest caz, el va fi transferat, inca de la inceput, intr-o clasa cu sistem normal de predare.
Pedagogia WALDORF
Particularităţile învăţământului Waldorf sunt centrate pe următoarele domenii:
1*importanţa ritmului
2*învăţarea în epoci
3*o şcoală fără manuale
4*caietele şi instrumentele de scris
5*ponderea deosebită a cursurilor artistice şi practice
6*o şcoală fără note
7*conducerea clasei de către învăţător, dincolo de cls.aIV-a
8*conducere colegială
9*materii şi activităţi specifice
În şcoala Waldorf încă de la început copilul scrie pe caiete fără liniatură, considerându-se că liniatura este folosită exact cu scopul de a îngrădi şi limita la norme clar stabilite scrisul copilului. Alternativa Waldorf nu pledează pentru un scris dezordonat, ci dimpotrivă, ordinea, latura estetică, în general, sunt puternic cultivate în şcoală. În absenţa liniilor, elevul va trebui să depună un efort mai mare pentru a-şi ordona scrisul. Şi în legătură cu instrumentele de scris în şcoala Waldorf elevii lucrează mai mult cu suprafeţe, în special în primele clase. Astfel, în clasa I elevii scriu cu blocuri cerate, în clasa a II-a grosimea liniei se subţiază, folosindu-se creioane cerate, din clasa a II-a copiii vor scrie cu creioane colorate groase, în clasa a III-a elevii exersează scrisul cu pana şi apoi încep să scrie cu stiloul. Caietele vor fi organizate in aşa fel încât, partea estetică, de scriere, de ilustrare şi de ornamentare să fie în permanenţă avute în vedere, intr-un mod artistic,de calitate. Aceasta, cu atât mai mult cu cât redactările în caiete reprezintă forma personală de ’’manual’’ pe care o realizează elevii înşişi.
- Ponderea ridicată a cursurilor artistice şi a celor practice iese în evidenţă de la prima privire asupra orarului obişnuit din şcoala Waldorf, întrucât aceasta îşi propune să realizeze o educaţie echilibrată, oferind pe de o parte fiecărui elev ceea ce i se potriveşte, însă intervenind şi cu preocupări în acele domenii spre care acesta nu are înclinaţii, dar care sunt necesare unei educaţii complete. Un argument în plus pentru acest principiu: de regulă, educaţia intelectului prin ştiinţe cultivă distanţa, individualismul, antipatia şi concurenţa, iar, dimpotrivă, educarea sufletescului prin arte şi meşteşuguri cultivă simpatia, apropierea, lucrul în echipă şi colaborarea. Ambele laturi ale educaţiei sunt la fel de importante pentru un om echilibrat, dornic să-şi controleze singur viaţa, fără a se lăsa manipulat din exterior.
- Şcoala Waldorf este o şcoală fără note. Din acest motiv orele sunt mult mai libere, elevii fiind deosebit de deschişi, participând în mod natural la ora, fără frica de note proaste. Majoritatea elevilor întreabă când nu au înţeles şi ies cu curaj la tablă. La sfârşitul fiecărui an şcolar, elevul primeşte un certificat în care fiecare profesor descrie activitatea sa din toate punctele de vedere. Din aceste certificate, părinţii află mult mai multe despre copilul lor decât dintr-o medie. În registrul matricol este cuantificată activitatea elevului la fiecare materie cu un calificativ sau notă, echivalente cu evaluarea făcută în timpul anului.
AVANTAJ: Elevul care se integreaza in sistemul WALDORF are marele avantaj ca parcurge toate ciclurile de invatare: preprimar, primar, gimnazial, liceal. In Romania exista scoli WALDORF iar in Bucuresti exista si liceu cu astfel de predare.
DEZAVANTAJ: Daca nu sunteti multumiti de rezultatele sau performantele obtinute de copil si doriti sa-l transferati in sistemul traditional, trecerea va fi foarte dificila pentru copil, deoarece in sistemul WALDORF nu exista note! Acest lucru poate avea repercusiuni asupra copilului si pot aparea dezechilibre psihice, emotionale, asa ca trebuie sa va ganditi de doua ori inainte de a actiona!
Pedagogia MONTESSORI
Maria Montessori, pedagog şi medic italian, prima femeie medic a Italiei, a înfiinţat în 1907 ’’casa dei bambini’’ pentru copiii de 2-6 ani ai căror părinţi erau în căutare de lucru. ’’Casa dei bambini’’ similară grădiniţei este o comunitate educativă care nu se substituie, ci completează şi desăvârşeşte educaţia copilului în familie. Maria Montessori a prezentat în lucrările sale ideile care au pus bazele pedagogiei Montessori. Ea considera copilul ’’fiinţă divină, dar neînţeleasă’’şi afirma că ar trebui ’’să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi.
Într-o clasă Montessori copiii sunt pur şi simplu absorbiţi şi foarte preocupaţi de propria activitate. Aproape toate lecţiile sunt individuale, deci fiecare copil are de obicei un plan diferit de activităţi pe care educatorul îl gândeşte şi îl pune în practică în funcţie de interesul şi nivelul la care se află copilul. Toate materialele din clasă sunt uşor accesibile şi la dispoziţia copiilor, aşezate pe rafturi joase. Copilul este liber să aleagă dintre materialele care i s-au prezentat anterior şi după ce termină de lucrat cu ele ştie că trebuie să le aşeze pe raft în acelaşi loc şi în aceleaşi condiţii, gata pentru următorul copil interesat de aceeaşi activitate. Posibilitatea de a alege este un privilegiu pe care, din păcate, copilul din şcoala tradiţională nu îl are. În clasele Montessori copilul se poate mişca liber dintr-o parte a clasei în alta, ascultând de propriul lui impuls interior. Cu timpul, exerciţiul alegerii devine obişnuinţă, adică se dezvoltă capacitatea copilului de a lua decizii cu privire la propria persoană. Mişcarea copiilor obişnuiţi să ia decizii pentru ei înşişi devine o mişcare inteligentă, cu scop şi dictată de voinţă, ba mai mult această mişcare merge împreună cu cunoaşterea şi invăţarea, fără ea acestea fiind nenaturale la vârsta copilăriei.
AVANTAJE: Copilul este obisnuit sa ia singur decizii, sa fie independent, este invatat sa fie ordonat, sa aiba rabdare si spirit de fair-play.
DEZAVANTAJE: Sistemul Montessori nu exista in Romania decat in ciclul preprimar (gradinita).
Dumneavoastra ce sistem ati alege pentru copilul dumneavoastra? Cel traditional sau cel alternativ? Puteti sa argumentati alegerea facuta?
vineri, 14 mai 2010
Cartea copilariei mele
Aveam 11 ani cand am primit in dar cartea de mai sus...
Candva, o intrebam pe Elen, prietena mea, daca ar trebui sa fie o carte, ce carte i-ar placea sa fie? Iar ea mi-a raspuns: "Daca as fi o carte, mi-ar placea sa fiu o carte de povesti pentru copii. Chiar daca as fi tot timpul murdara si sifonata, dar ce fericita as fi..."
Sunt gandurile care mi-au ramas in suflet, pentru ca nu as fi putut exprima mai frumos si mai bine, starea pe care o simt, atunci cand tin in maini "Heidi, fetita muntilor"... O am de 23 de ani... E indoita la colturi, putin rupta si putin murdara de dulceata, dar cate amintiri imi evoca... Nici la masa nu ma puteam dezlipi de ea... Mancam si o luam cu mine ca sa citesc... Nu as da-o pentru toate seriile "Harry Poter" sau "Stapanul inelelor"...
Cartile mi-au tinut loc de jucarii... Nu aveam noi multe jucarii pe vremea aia, fiindca nu se gaseau, dar aveam carti si copilaria mi-a fost imbogatita vizibil cu "Heidi..", cu "Printesa din Sega", cu "Taticule, bine-ai venit"... Cand aduceau carti noi la librarie, era bataie pe ele, mai ales pe celebra serie "Jules Verne". Asta, de-o vedeti scoasa acum de "Adevarul", eu o am de acum 30 de ani. Daca apucai sa cumperi cel mai nou volum aparut, erai cineva! A doua zi, toata clasa se strangea in jurul bancii tale si cartea trecea din mana in mana...
Profesorul de limba romana nu trebuia sa-ti recomande o carte, fiindca o citisei deja sau macar auzisei de ea. La orele de limba romana, se comentau lecturile suplimentare citite in vacanta. Ne dadea profu' o lista lunga cat o zi de post cu carti pe care trebuia sa le citim, din care cel putin jumatate le stiam deja pe dinafara, inainte sa le luam de la biblioteca. Disperasem bibliotecarele de la "Oraseneasca", fiindca veneam la doua-trei zile cu cartile inapoi... Si citite, bineinteles! Pana la urma, se obsinuiau si-mi dadeau mai multe decat era permis, numai sa nu ma mai vada asa des pe acolo...
Chiar zilele trecute imi aduceam aminte de perioada facultatii, cand am dat ultimii mei 60.000 pe "Viata lui Freud" - ambele volume, fiindca eram pasionata de psihanaliza. Ce mai conta ca 2-3 zile nu mai aveam ce sa mananc? conta ca aveam ce sa citesc. Alta data, ca sa uit de foame, am mers la Biblioteca Nationala si mi-am luat carti. Am citit pana seara si nu am simtit o clipa oboseala sau foamea... Eheeee, ce vremuri!
Oare copiii nostri de ce nu mai citesc?
Am laptopul langa pat, am televizorul in fata, dar nimic nu se compara cu placerea pe care mi-o produce cititul. Absolut nimic.
Si oricat de reusite ar fi ecranizarile dupa romanele celebre, mirosul acela de fila tiparita nu mi-l poate lua nimeni.
O sa pastrez cartea "Heidi", pana va veni un copil curios, cu nasuc carn si ochii mari, curiosi si ma va intreba "ce-i aia?"...
Eu inca mai sper... Am ramas aceeasi idealista incurabila, stiu!
Nu vi s-a facut dor sa cititi o carte?
marți, 11 mai 2010
Geniul care nu cunoaste limite...
Otto Gomboş
8 noiembrie 1930 - 24 ianuarie 1958
S-a nascut si a murit in doua zile cu semnificatii deosebite: una religioasa si una istorica. A venit pe lume sub binecuvantarea zilei Sf. Arhangheli Mihail si Gavril si a plecat la ceruri de Ziua Micii Uniri. Astfel, nici destinul sau nu avea sa fie altfel, decat unul de exceptie.
Nu l-am cunoscut niciodata, dar il stiu din povestile parintilor si ale bunicii mele. Un chip cu care ma identific de multe ori, o personalitate coplesitoare a familiei noastre.
Avea putin peste 20 de ani, cand a plecat din Romania spre Moscova, unde avea sa faca facultatea. Venise cu 1 an si ceva dupa ceilalti studenti, iar la sfarsitul anului, devenise cel mai bun student al anului sau. Era genial in tot ce facea. Ambitios, atent la detalii, studios peste masura, o inteligenta sclipitoare si o sensibilitate aparte.
La Moscova avea s-o cunoasca pe cea care ulterior, i-a devenit sotie: Ana. Sotie care a ramas insarcinata la Moscova si care era cat pe-aci sa nasca in avion. A avut noroc si baietelul ce avea sa vina pe lume, a mai asteptat pana ce avionul a aterizat la Bucuresti. Era 29 iunie 1954.
Dupa revenirea in tara, dupa absolvirea facultatii, persoana despre care va vorbesc, avea sa se imbolnaveasca grav, de o boala incurabila. Baietelul sau, Gabi, pasionat de trenuri, il ruga sa-i deseneze trenuri. Sau masini... Sau ceva.. Orice... Pentru ca taticul lui era si un talentat desenator...
Desenele de mai sus stau marturie...
Viata sa avea sa se sfarseasca brusc, la doar 28 ani...
Era bunicul meu... Se numea Otto Gomboş...
joi, 6 mai 2010
Dana Razboiu pleaca de la Kanal D
Dana Razboiu se desparte de pupitrul stirilor Kanal D dupa o perioada de peste 3 ani
Bucuresti, 6 mai 2010 – Dana Razboiu si Kanal D vor incheia colaborarea dupa trei ani si jumatate in care prezentatoare a fost la pupitrul „D-Ştiri“, principalul buletin de stiri al postului.
Dana Razboiu s-a alaturat Kanal D chiar de la lansarea acestuia pe piata, in 2007 si a contribuit alaturi de intrega echipa la succesul postului TV.
Dana Razboiu: ”Nu a fost o decizie usoara; am facut parte din echipa stirilor Kanal D inca de la inceput, am trecut prin emotiile primelor zile de emisie, ale primelor buletine de stiri, am fost fericita cu fiecare punct de rating castigat in preferintele telespectatorilor; am intalnit oameni minunati cu care am legat prietenii de o viata. In toti acesti 3 ani si jumatate am simtit ca am facut parte dintr-o mare familie. Dar a venit timpul sa ma concentrez acum pe cealalta familie a mea, pe copii mei, pe viata mea personala, dar voi pastra in suflet anii petrecuti alaturi de echipa Kanal D.”
Dana Razboiu si-a inceput cariera in televiziune in anul 1995 la Timisoara . In anul 2001 a venit la pupitrul principalelor stiri de la TVR1, colaborare care a durat pana in anul 2007, moment in care prezentatoarea a facut o schimbare, acceptand provocarea noului post de televiziune Kanal D.
Dana Razboiu este licentiata in psihologie si a urmat cursuri de perfectionare in jurnalism la BBC si CNN.
Bucuresti, 6 mai 2010 – Dana Razboiu si Kanal D vor incheia colaborarea dupa trei ani si jumatate in care prezentatoare a fost la pupitrul „D-Ştiri“, principalul buletin de stiri al postului.
Dana Razboiu s-a alaturat Kanal D chiar de la lansarea acestuia pe piata, in 2007 si a contribuit alaturi de intrega echipa la succesul postului TV.
Dana Razboiu: ”Nu a fost o decizie usoara; am facut parte din echipa stirilor Kanal D inca de la inceput, am trecut prin emotiile primelor zile de emisie, ale primelor buletine de stiri, am fost fericita cu fiecare punct de rating castigat in preferintele telespectatorilor; am intalnit oameni minunati cu care am legat prietenii de o viata. In toti acesti 3 ani si jumatate am simtit ca am facut parte dintr-o mare familie. Dar a venit timpul sa ma concentrez acum pe cealalta familie a mea, pe copii mei, pe viata mea personala, dar voi pastra in suflet anii petrecuti alaturi de echipa Kanal D.”
Dana Razboiu si-a inceput cariera in televiziune in anul 1995 la Timisoara . In anul 2001 a venit la pupitrul principalelor stiri de la TVR1, colaborare care a durat pana in anul 2007, moment in care prezentatoarea a facut o schimbare, acceptand provocarea noului post de televiziune Kanal D.
Dana Razboiu este licentiata in psihologie si a urmat cursuri de perfectionare in jurnalism la BBC si CNN.
Festivalul roman de Comedie - 2010
Festivalul Comediei Româneşti – festCO se află la a VIII-a ediţie.
Teatrul de Comedie şi directorul său George Mihăiţă vă învită între 15 si 22 mai la Festivalul Comediei Româneşti - festCO 2010, ediţia a VIII-a – realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Bucureşti şi al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Deschiderea festCO va avea loc sâmbătă 15 mai ora 18.00 cu spectacolul „Identităţi” - 7 piese scurte scrise de Dumitru Solomon şi puse în scenă de Victor Ioan Frunză, spectacol produs de Teatrul “Maria Filotti” Brăila, un eveniment cu geometrie variabilă care va purta spectatorii prin şapte spaţii diferite ale Teatrului de Comedie.
Timp de o săptămână veţi putea vedea pe scenele sălilor Teatrului de Comedie – Sala Mare, Sala Studio şi Sala Nouă, dar şi la Teatrul Act şi Teatrul Naţional, spectacole montate pe texte ale unor autori români: I.L Caragiale, Vasile Alecsandri, Eugène Ionesco, V. I. Popa, Matei Vişniec, Dumitru Solomon, Adrian Lustig, Mimi Brănescu, Ştefan Peca. Selecţia cuprinde spectacole semnate de regizorii Alexandru Dabija, V.I. Frunză, Kincses Elemer, Horaţiu Mălăele, Lucian Sabados, Ţino Geirun, Claudiu Goga, Vlad Massaci, Zalan Zakarias, Ana Mărgineanu, Alex Mărgineanu, Radu Popescu.
Din Bucureşti sunt prezente în concurs Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul Act, iar din ţară teatrele din Brăila, Sibiu, Timişoara, Ploieşti, Piatra Neamţ, Galaţi, Arad, Odorheiul Secuiesc. Juriul va viziona şi un spectacol al Teatrului Satiricus „I.L. Caragiale” din Chişinău.
În afara concursului vor fi prezentate spectacole ale Facultăţilor de Teatru din Bucureşti şi Craiova şi un spectacol produs de către Teatrul de Magie „Andrei Teaşcă”.
În închiderea festivalului se va juca la Sala Mare a Teatrului de Comedie, începând cu ora 18.00, spectacolul “Cântăreaţa cheală” de Eugène Ionesco, regia Alexandru Dabija, produs de Teatrul German de Stat Timişoara
Va urma Gala festCO în cadrul căreia se vor decerna premiile Festivalului Comediei Româneşti ediţia a VIII-a şi ale Concursului de Comedie Românească, ediţia a V-a.
Accesaţi vă rugam http://www.festco.ro/ pentru detalii – distribuţii, fotografii.
Teatrul de Comedie şi directorul său George Mihăiţă vă învită între 15 si 22 mai la Festivalul Comediei Româneşti - festCO 2010, ediţia a VIII-a – realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Bucureşti şi al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Deschiderea festCO va avea loc sâmbătă 15 mai ora 18.00 cu spectacolul „Identităţi” - 7 piese scurte scrise de Dumitru Solomon şi puse în scenă de Victor Ioan Frunză, spectacol produs de Teatrul “Maria Filotti” Brăila, un eveniment cu geometrie variabilă care va purta spectatorii prin şapte spaţii diferite ale Teatrului de Comedie.
Timp de o săptămână veţi putea vedea pe scenele sălilor Teatrului de Comedie – Sala Mare, Sala Studio şi Sala Nouă, dar şi la Teatrul Act şi Teatrul Naţional, spectacole montate pe texte ale unor autori români: I.L Caragiale, Vasile Alecsandri, Eugène Ionesco, V. I. Popa, Matei Vişniec, Dumitru Solomon, Adrian Lustig, Mimi Brănescu, Ştefan Peca. Selecţia cuprinde spectacole semnate de regizorii Alexandru Dabija, V.I. Frunză, Kincses Elemer, Horaţiu Mălăele, Lucian Sabados, Ţino Geirun, Claudiu Goga, Vlad Massaci, Zalan Zakarias, Ana Mărgineanu, Alex Mărgineanu, Radu Popescu.
Din Bucureşti sunt prezente în concurs Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul Act, iar din ţară teatrele din Brăila, Sibiu, Timişoara, Ploieşti, Piatra Neamţ, Galaţi, Arad, Odorheiul Secuiesc. Juriul va viziona şi un spectacol al Teatrului Satiricus „I.L. Caragiale” din Chişinău.
În afara concursului vor fi prezentate spectacole ale Facultăţilor de Teatru din Bucureşti şi Craiova şi un spectacol produs de către Teatrul de Magie „Andrei Teaşcă”.
În închiderea festivalului se va juca la Sala Mare a Teatrului de Comedie, începând cu ora 18.00, spectacolul “Cântăreaţa cheală” de Eugène Ionesco, regia Alexandru Dabija, produs de Teatrul German de Stat Timişoara
Va urma Gala festCO în cadrul căreia se vor decerna premiile Festivalului Comediei Româneşti ediţia a VIII-a şi ale Concursului de Comedie Românească, ediţia a V-a.
Accesaţi vă rugam http://www.festco.ro/ pentru detalii – distribuţii, fotografii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)