Rasare o lumina-n infinit
E steaua mea sau mi se pare?
Mi se parea ca se zareste in zenit
O umbra diafana calatoare.
Cu tipat mut ea s-a-naltat la cer, brusc, intr-o vara,
Cand curcubeu si cer se impleteau visand,
Suflet fragil si trist de-ndurerata caprioara,
Firava stea spre raiul celor dragi alunecand.
Da-i Doamne liniste deplina si iubire,
Aseaz-o langa-a ingerilor cor,
Da-i sufletului ingerasca alcatuire,
Iar noi de aici, ne vom ruga la ea cu dor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu