Testul meu de rezistenta: UHA!

Pe vremea cand lucram la "Taifasuri", ma roaga sefa sa fac rost de niste retete de la vedete. Si dupa ce epuizasem tot Bucurestiul, (credeti-ma, nu sunt asa multi!) m-am gandit sa o sun si pe doamna Draga Olteanu Matei, care de ani buni s-a mutat la Piatra Neamt. Si cum ne cunosteam de cand fusesem la dumneaei in vizita, misiunea mea n-a fost foarte dificila! O sun eu pe distinsa doamna, desigur ca-si aduce aminte de mine, ii spun de intentia mea si fooaaaaaaaaarte amabila imi spune: "Iti dau o reteta, dar trebuie sa ai rabdare ca e cam lunga. Ce zici? Te incumeti?". Eu, care sunt adepta provocarilor, spun pe loc: DA! si apoi ar fi fost urat s-o refuz, nu?
Si-mi iau pixul si incep sa scriu... Si sa scriu... Si sa scriu... Si sa scriu... Cred ca doua ore am scris continuu... Ce a rezultat?
Cititi si minunati-va! Asta a fost testul meu de rezistenta! UHA! :-)

UHA

Cam pe la sfarsitul verii,
Cand de rod se indoaie merii,
Pe cand struguri aurii
Te ademenesc din vii,
Prin gradini si prin bostane,
Prelungi raze diafane
Prind a bate intr-o dunga,
Prevestind o toamna lunga
Cu pere ascunse-n fan
Si cu nuci furate-n san,
Ne plimbam c-un vas pe Volga
Cu translatorita Olga
(ce ne-nsotea oficial)
Un director general din cinematografie
Barbat plan de curtoazie,
Cultivat, spiritual, fin
Pivniceru Constantin,
Margarita Pogonat,
Eu si-un “nene” cam ciudad
Cu infatisare sumbra,
Ce ne-nsotea ca o umbra.
Ne zambea din cand in cand,
Dar un scotea un cuvant –
Nici macar pe limba lor
(vreau sa spun, a gazdelor)
Se cuvine-o explicatie:
Noi eram in delagatie.
Prezentam, imi amintesc,
In cadru sarbatoresc,
O editie speciala
Cu trei filme intr-o gala.
Gazde pline de maniera
Ne duceau in croaziera
Sa vedem cum arata
O centrala programata:
Un colos “ultimul racnet”
Dupa parametrii “traznet”!
.....
Maluri blande, cer senin,
Paduri rare de arin,
Volga ne purta domoala
Catre o hirdrocentrala.
Noi, din cate am “oblicit”
Nu ne-am prea fi... “ofilit”
Daca nu o vizitam;
Dar, programul e program,
Si cand esti primit frumos
Nu prea mai ai loc de intors.
Deci, dupa ce ne-am uitat,
Peste tot si... “ne-am mirat”
De turbogeneratoare
Si de hidroizolare,
Pompe, fluizi hidraulici...
Ne-am intors pe vas abulici!
Satui de superprograme
Insa lesinati... de foame
Dar gazdele dupa semne
Nu prea pareau sa se indemne
In iubirea lor frateasca
A fi vrut sa ne hraneasca.
Si cum vorbeam noi incet,
Rezemati de parapet,
Caci Olga plecata-n pripa
Ne abandonase-o clipa
Pentru o treaba ce, se pare,
Nu suferea amanare.
Cand ne-am vazut singurei,
Scapati de sub paza ei,
Ne-am pornit a face haz de...
Prea “amabilele” gazde
Si a-ntreba plini de “rabdare”
“Astia... nu dau de mancare?”
Omul cu gura cusuta,
Luand un aer nonsalant
Se-ndreapta spre comandant
Si vorbindu-i sustinut,
Dovedi ca nu e mut.

............


Nu mai intru-n amanunte,
Ne-am trezit poftiti sub punte,
Unde ne-astepta o masa,
Pur si simplu maiestuoasa,
Lunga cat tine vaporul
(De te cuprindea fiorul)
De un alb stralucitor,
Decorata-ncantator
Cu ghirlande delicate,
Din flori albe, sidefate,
Ce-aveau frunza lunguiata
Si subtire ca o ata
Curbandu-se gratios
Cu varfu-ndreptat in jos,
Conferindu-le discret,
Un distins aspect cochet;
Ele cresc, din spusa Olgai,
Doar pe malurile Volgai.
Ce tacamuri, portelanuri!
Ce cristaluri, ce pocaluri
De Georgia, din corn de vita,
Cu marginea aurita!
Fructe cu gust minunat
Din Orientul apropiat
Mustind de seve suave
Rodii, kivi si guiave,
Mere, nuci de cocos, pere
Lafaindu-se in fructiere;
Struguri – cat niste purcei –
Cu frunze si cu carcei
Inveseleau ambienta,
Completandu-i elegante.
Nu mai vorbesc de gustari
Dintre cele patru zari:
Icre moi, bureti murati,
Somoni, pastravi afumati,
Laba de urs siberian
Si piept file de fazan,
Icre rosii si homari,
Langusta, creveti, calmari,
Pastramuri de sturz si gotca
Printre carafe cu vodca,
Icre negre si becata,
Boluri cu stridii in gheata,
Oua cu hrean si smantana,
Armagnac, tuica batrana,
Whisky, shnapsuri bavareze,
Gin si romuri cubaneze…
Ce aspicuri, ce pateuri,
Toate numai la antreuri!
Vermuturi italienesti
Si sampanii frantuzesti,
Caprioara impanata,
Si anghila marinata,
Vin dulce si gros de Gruzia,
Si Xeres de Andaluzia.
Vrand sa “ni se rupa gura”,
Era – ce mai tura-vura –
Revarsat pe masa aceea
Cornul caprei Amaltheea!
O masa asa bogata
Ajungea pentru o armata
De gepizi infometati...
Noi eram trei, mari si lati!
Blonda noastra de Olguta
Cam speriata si micuta,
Gazdele din Stalingrad
Pan’ la cel mai inalt grad
In cinematografie
Care incercau sa fie,
Desi vizibil crispati,
Cat puteau mai degajati.
Capitanul cel integru
Si – evident – “omul negru”.
Nici un ne asezasem bine
Sperand sa mancam, in fine,
Cand… gazdele s-au sculat
Si s-au pus pe toastat
Pentru tot ce ei socot ca…
Merita sa bei o vodka!
Am inchinat si am baut
Trei pahare la-nceput.
Un proverb vrand sa ne-nvete:
“Dumnezeu are trei fetze!”
Si esti obligat sa bei,
Caci asa este la ei!
Noi ciocneam dupa tipic
Dar sorbeam doar cate un pic
Ca sa bem si mai apon,
Caci... asa este la noi,
Protocolu-i protocol,
Dar un pe stomacul gol!
In sfarsit! Ne-am asezat
Si am purces la mestecat.
Din cate vodci am golit,
Fratii s-au mai incalzit
Si atat am “fraternizat”…
Pana ni s-au dezlegat
Limbile. Si am inceput
Sa povestim ce-am vazut,
Pe unde ne-am preumblat,
Ce tari am mai vizitat…
Pana s-a ajuns la vin.
Am vorbit despre Berlin,
Despre Praga, despre tancuri
Apoi… am trecut la bancuri.
“Omul negru” asculta
Si… ca de obicei… zambea!
Atunci eu, ca sa nu tac,
N-am de lucru si atac:
“Deci! La Bucuresti... ”- zic eu
“Se gaseste un muzeu
De istorie naturala,
Cu reputatie mondiala.
Intr-o iarna, pe la noi,
Imediat dupa razboi,
La muzeu au fost adusi
Mai multi vizitatori rusi,
Printre care trei soldati
Tineri, proaspat decorati.
Cand ajunsera-n aripa
Unde Grigore Antipa
Conservase prin borcane
Tot felul de lighioane,
Unu-ntreaba: “In formol?”
- Nu, in cel mai pur alcool!”
Spune ghidul. Si in pripa,
Trece-n cealalta aripa!
Soldatii raman in urma,
Razletindu-se de turma,
Si cuprinsi de frenezie,
Golesc intr-o veselie
Spirtul – fara nicio sila
De-i batracian sau reptila –
Dandu-l pe gat cu élan
Si… borcan dupa borcan.
Cand, aproape de iesire,
Ghidul vede cu uimire
Ca din grup lipsesc cei trei.
Dand sa plece dupa ei,
Fin’ca un ieseau la numar
Se trezi ca-l bat pe umar
Si-abia mai stand pe picioare,
Il saruta cu ardoare,
Intreband cat mai discret:
- “Slusai, ti... krokodil niet?”
.....

Dar in loc sa se amuze,
Gazdele-au priviri obtuze
Si observ cu stupefactie
Ca nu au nicio reactie –
Drept care trag o concluzie
- Nu vreau sa fac vreo aluzie,
Dar – de nu-i spui dinainte
Ca e banc sa ia aminte,
Rus, neamt ori american,
Ti l-ai si facut dusman!
Atunci, iute, sa schimb vorba
Arunc in discutie “ciorba”.
Si zic: “- Cand plec “in afara”
Indiferent in ce tara.
Plina de curiozitate,
Vreau sa vad tot ce se poate
Si sa gust – fara-ndoiala
Sau mancare nationala.
Am fost si la Moscova,
Insa n-am mancat “UHA”!
Ne-au privit plini de mirare
Intreband plini de incantare
De unde stim cum se cheama
Aceasta vestita “zeama”?!!
Raspunseram napistram:
- Din fiertura lui Demian!”
Caci tipisem “de istov”
Fabulele lui Krlov,
Intr-o talmacire rara,
Transformate-ntr-o comoara
De un imens poet peren
Ce-a tradus din La Fontaine,
“Eclatant” cum spun francezii
Marele Tudor Arghezi
.......
Nu spun c-am vorbit doar eu,
Feritu-ne-a Dumnezeu!
Margareta “la urari”
Le-a tras vreo 3 cuvantari
Ca la carte drept dovada
Ca… le-a stat pisoiu-n coada!
Don’ Director General
Le-a vorbit mai substancial
Despre chestii tehnice
Romano-sovietice ( ! )
Si-uite asa, din vorba-n vorba,
Eu tragand mereu spre ciorba,
Zice unu-n gura mare:
“- Nu ne-ar strica o plimbare!”
Asa ca ne-au invitat,
Sa coboram pe uscat.
Bineinteles, ne-am supus,
Mai era ceva de spus?
.......
Am intrat ca-n Paradis
In niste gradini de vis!...
Cultivate de-un colhoz
Ca-n “Vrajitorul din Oz” (!)
Pe sub pomi si printre haturi
Pepeni tolaniti pe straturi
Galbeni de chihlimbar
Si mari cat roata de car!
N-ati vazut asa ceva!...
Poate, doar, la cinema.
Apunand soarele faur,
Imbaia merele-n aur...
Eram parca-ntr-o gradina
(De origine divina
Dintr-un mit incantator
Cea a hesperidelor)
Cum umblam noi laolalta
Privind cu gura cascata,
Se si ivira doi ghiuji
Sa ne aleaga “harbuzi”...
Trei codane frumusele
Cu panere de nuiele
Se atineau prin apropiere,
Sa-avem in ce strange mere.
Don’ Director, fara veste,
Observa ca nu mai este
Vaporul la locul lui
Nici de-a lungul raului.
Nu stiu cand s-a petrecut,
Pur si simplu a disparut…
Noi ne-am cam descumpanit,
Dar el zice-nveselit:
“- Nu prea vad situatia-n roz
Cred ca-nnoptam la colhoz.”
Si se uita lung la noi:
“- Eu am 5! … ce faceti voi?!”

........

Bref! La ce s-o mai lungesc?
Nu vreau sa va plictisesc...
Numai cat ai zice “peste”
Vaporu’ se si iveste,
Iar cat ai zice “libarca”,
Vine dupa noi o barca
In care, cu voie-buna,
Cu incaltarile in mana
Ne si cataram de zor
Sa ne vedem pe vapor.
Soarele pe bolta, sus,
Murgii-si mana spre apus;
SI pe noi, oaspeti “de casa”…
Ne poftira iar la masa…
Pana cand ne-a luat vaporul
Masa si-a schimbat decorul.
Dar acum avea pe ea,
Doar o simpla musama
Inflorata, peste care
Chelnerii - cu indemanare –
Asezau, fara sa dea-n branci,
Strachini de lemn mari si adanci,
Printre ele-n intervale
In strachini de lut ovale
Puneau piper macinat
Si ardei rosu pisat
Noi, fara s-o aratam
Nu-ncetam sa ne miram
Intrebandu-ne in soapta
“- Oare ce ne mai asteapta?”
In curand, ne-am lamurit
Caci indata s-au ivit
Cinci sau sase marinari
Aducand castroane mari
Pline cu-o zeama fierbinte
Si ni le-au pus dinainte.
………

Dumnealor, cat am lipsit
Au plecat la pescuit…
Noi, pe malul plin de glod
Ei, in Volga cu-n navod.
Si ne-au spus:
“- N-ati vrut asa?
Iata, asta e UHA!”
O fiertura alburie,
Cum e cea pentru piftie
Cand o tii prea mult pe plita
Sau nu-i bine limpezita,
Doar ca peste ea pluteste
Un strat de ulei de peste
Auriu, cu o grasime
De un deget si mai bine!
Cat am fost copil, fireste
Mi-au dat untura de peste
Zilnic, o lindura plina,
Cu lamaie si maslina
Ins-acum nu-s ispitita
Sa mai beau si clocotita...
Prin urmare astept cuminte
Sa mi-o ia altul inainte
Si sa-si puna cat ii place
Ca sa vad si eu cum face.
Observand ca nu-indraznim
Din castron sa ne servim,
Isi pusera ei un strat
De piper si ardei pisat
Iar deasupra lui, in fine
Doua polonice pline.
Si s-au apucat sa soarba...
Lacrimi le curg in barba,
Dar nu se lasau deloc,
Chit ca le lua gura foc!
Palalaia s-o invinga
Turnau vodca-n ei s-o stinga!
Noi ne pregateam cuminti
Sa ne luam inima-n dinti,
Cand doi chelneri pe-ndelete
Dau usile de perete
Iar alti patru aduc ligheane
Cu peste rasol: mormane!!!
Morun, cega si nisetru,
Halci cam de vreun sfert de metru.
Somn, salau, pastruga, mreana
Bucati numai pe spranceana.
La trei insi cate-un lighean
Cu sos de otet si hrean!
Cu smantana… findca ei
N-au auzit de mujdei!
Atunci ne-am incumetat,
Si pe loc am constatat
Ca astfel de combinatie
E-o mancare de senzatie!!!
Nu mai pusesem in gura
O asemenea fiertura
Care-n plus, te uluieste
Cat de simplu se gateste:
Pui la fiert, in multa apa
La un loc, morcov cu ceapa
Telina verde-n buchet
Piper, dafin si otet.
Cate-un strop din fiecare.
Dupa gust, si-un pic de sare.
Cand au fiert, de buna seama,
Le scoti afara din reama,
Pui bucatile de peste
Si astepti pana clocoteste
La o flacara plapanda
Sa fiarba in unda blanda
Si cu valuri cat mai line
Ca sa se patrunda bine
(O mancati precum v-am spus
Cateva versuri mai sus)

……

Sa va spun ce a mai urmat?
Dupa ce ne-am indopat,
Tot eu le zic: - “mai baieti,
Dar vin romanesc aveti?”
“Cum sa nu?” Si incep sa care
Vinuri din podgorii rare:
Jghihara, Riesling, Feteasca
De productie romaneasca.
Si… a inceput o parade
Cu merele din livada
Pepeni uriasi “taieti”
Si cu munti de “porumbi fierti”
Am cantat, am recitat
Si desigur, ne-am pupat! J
Dupa ce le-am baut Feteasca
Am jucat si cazaceasca
Si-am mai golit cate-un rand
“Omul nostru” – a spus plangand
Dupa ce ne-a strans la san:
“- Tata’ meu era roman!”

…………

Iar cand ne-am incumetat
Sa ne intoarcem pe uscat
Pentru noi, noaptea cu fala
S-a investmantat de gala!
In miresme-mbatatoare
Si in... stele cazatoare!
Ar mai fi ceva de scris?
Am trait o zi de vis!

............

Un lucru nu mi-a placut:
N-aveau crocodil umplut! J