Va las mai jos versurile unei piese absolut superbe de care eu sunt indragostita si care e interpretata de Doina Badea in varianta originala. Versurile sunt scrise de Flavia Buref.
E multa vreme de cand ploaia ne-a-ndragit
Din prima seara chiar un parc ne-a daruit
Atata i-a speriat pe toti cu stropii grei,
Ca ne-a făcut stapani pe parc si pe alei.
Ce fericiti copacii uzi ii scuturam,
Ca doi copii desculti prin ploaie alergam.
Ploaia dansa impreună cu noi,
Se-nveselea cand radeam amandoi..
Ploaia vedea cum cuvintele mari le-ocolim
Dar pe fete citea cat de mult ne iubim.
Ploaia glumea lunecand printre noi
Ploaia visa cand taceam amandoi
Si ne soptea ca nimic nu-i prea mult, nici prea greu
Daca vrem dragostea sa dureze mereu.
In ziua-n care din nimicuri ne-am certat,
A fost o clipa cand iubirea ne-am uitat
Si pentru-o vorba drumul ni s-a despartit
Dar ploaia calda ne-a oprit si dojenit.
Stropii grabisi urmele pasilor stergeau
De fericire ochii umezï suradeau.
