Iubita noastra draga,
Ieri am venit de la Bucuresti. Am fost la Ploiesti, la tine, langa tine, langa trupusorul tau fragil, unde ti-am aprins o lumanare la capatai... Era o vreme infernala... Ploua si era frig rau, de aceea n-am putut sta prea mult... Erau si parintii tai acolo si m-au luat la ei acasa... Am incercat sa le explic, sa le spun ce cred eu despre tot, sa incerc sa le aduc putina alinare, putina mangaiere si sa-i fac sa vada si altfel lucrurile... Ajuta-ma tu, ingeras dulce, sa pot face cumva sa nu mai fie atat de multa ura si dezbinare intre cei pe care tu i-ai iubit atat. Stiu ca tu nu ti-ai fi dorit asta, stiu ca tie ti-ar fi placut ca ei sa se inteleaga... Stiu ca undeva, cumva.. exista... ar trebui sa existe un firicel de speranta... un firicel de iubire...
Ieri am fost si la mormantul Laurei Stoica... A implinit si ea 43 de ani eterni... Am aprins o lumanare si am rugat-o sa aiba grija de tine, pe acolo, pe unde esti!
Am fost si la Serban si de asemenea, l-am rugat sa aiba grija de "Mielu"...
Iubirea noastra, inger drag, ne e dor de tine... Atat de dor... Parca mai acut e acum dorul, parca mai tare sfasie neputinta si disperarea de a sti ca nu te vom mai vedea niciodata!
Mada, ai ramas doar in sufletul si in amintirile noastre... Ai ramas printesa din basmul nostru cu "a fost odata..."
Numai ca la noi, povestea noastra nu s-a sfarsit cu ".... si au trait fericiti pana la adanci batraneti", ci au murit amandoi: si printul... si printesa...
Sa va fie somnul lin si zborul dulce printre ingeri!
Si te rog, mai vino si la mine in vis... Mi-e dor de tine... Am inteles ca trebuie sa astept putin si am sa fiu cuminte, iti promit... Iti multumesc pentru visul de azi-noapte, cand mi l-ai daruit pe stii tu cine...
Te iubesc, printesa mea de poveste! Esti/vei fi mereu in gandurile mele!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu