duminică, 12 aprilie 2009

La Multi Ani, Mamaie!



Mamaie este bunica mea din partea mamei. Mamaitza mea este o fashneatza de babutza la 82 de ani, haioasa foc cu niste plamani zdraveni, care ma invioreaza oricat de incrancenata as fi.
De foarte mult timp imi doream sa scriu despre Mamaitza mea pe care o iubesc nespus de mult si la care ma intorc de atatea ori, cu atata drag.
Cum v-am spus, are plamani buni. Dimineata cand se trezeste, chiar daca ai mei nu s-au trezit, ea vine din camera ei care este in aceeasi curte si striga: "E gata cafeaua?" Si ai mei, vrand-nevrand, trebuie sa se trezeasca si sa o serveasca cu cafea.
Mamaia mea este o pontoasa si o dulceatza. Vorbeste mult (acum intelegeti de unde am gene), este extrem de optimista si are o energie si vitalitate care o depaseste si pe a mea si pe a mamei mele la un loc.
Munceste foarte mult pentru varsta ei, chiar si acum merge la camp si praseste desi i-am explicat ca nu mai e cazul la varsta ei. Motiveaza ca nu poate sta acasa.
Cu ceva timp in urma a avut probleme cu ochii (a fost operata) si medicul i-a recomandat sa ramana acasa, sa nu-i intre praf sau nisip in ochi. Credeti ca a rabdat? Da' de unde? A stat o zi, doua si cand mama era la camp sa aduca acasa niste bete de floarea-soarelui s-au trezit cu ea pe camp: "Mamaia ce faci aici?". "Am venit sa vaz ce faceti. Stiu ca fara mine nu faceti treaba ca lumea!" :-)
Am ras cu lacrimi cand mi-au povestit ai mei. Pur si simplu nu poate sa stea. Am adus-o anul trecut la Bucuresti. Isi dorea foarte mult sa vada Bucurestiul. S-a speriat saracutza de ea atat de tare de masini si de forfota (si era sambata!) incat a zis ca n-ar mai vrea pentru nimic in lume sa vina vreodata.
O iubesc la nesfarsit si cel mai frumos moment pentru mine cand merg acasa este cand ma trezesc dimineata in patul din camera ei si vine si ma pupa cu atat de multa dragoste. Imi place mirosul ei de vechi, imi vine sa-i sarut mereu mainile atat de muncite si ador ca dupa ce se spala sa-i impletesc parul in doua codite pe care le ascunde sub basma. Va vine sa credeti ca Mamaia mea la 82 de ani nu are fire de par alb? Are parul negru.
Pentru mine Mamaia este un simbol, o icoana vie!
Si pentru ca azi sunt Floriile si pe Mamaia o cheama Floarea, vreau sa-i multumesc ca exista in viata mea, vreau sa simta cat de mult o iubesc, as vrea sa-i aduc toate florile pamantului la picioare si sa-i umplu sufletul de lumina!
La Multi Ani, Mamaitza mea iubita! Iti multumesc pentru tot ce m-ai invatat, iti multumesc pentru credinta in Dumnezeu pe care o am de la dumneata, iti multumesc pentru lectia de optimism pe care mi-o daruiesti neconditionat atunci cand simt ca viata ma ingenuncheaza!
Te iubesc si te imbratisez cu toata dragostea mea! La Multi Ani tuturor celor care poarta nume de floare!

Niciun comentariu: