Ziua in care lumea a amutit pentru o clipa.
Acum 11 ani isi pierdea viata in tunelul Alma din Paris, lady Diana Spencer, Printesa Inimilor si iubitul sau Dody Al Fayed.
Abia dadusem examen la Jurnalistica, prima facultate pe care am facut-o. Am dat examen propriu zis, nu a fost concurs de dosare. Asteptam infrigurata rezultatul iar in timpul acesta ma pregateam pentru ziua mea. Pe 30 august 1997 urma sa implinesc 21 de ani. Am hotarat sa imi serbez ziua pe data de 31 august. Veneam din orash cu mama si cu o prietena de-a mamei cand vecina mea de bloc, tanti Ileana a deschis usa si mi-a spus ca sunase tata pe telefonul ei fix si ca ma anuntase ca fusesem admisa la facultate. Fericirea mea a fost fara margini. Imi dorisem mai mult decat orice sa intru la Jurnalistica.
Am intrat in casa si tocmai ne asezasem sa sarbatorim cand am dat drumul la televizor.
O veste groaznica mi-a anihilat si bucuria acelui mic triumf personal si pe cea prilejuita de ziua nasterii mele: in noaptea de 30 spre 31 august august 1997, Printesa Diana a murit la Paris in urma unui groaznic accident de circulatie. Am inghetat... Mi-au tasnit lacrimile din ochi fara sa vreau... DIn acel moment, timp de o saptamana nu am mai fost in stare sa fac nimic. Am stat numai in fata televizorului si am urmarit stirile.
Pe 6 septembrie, am stat timp de 6 ore in fata televizorului in tot timpul ceremoniei de inmormantare si am plans continuu. Nu puteam sa realizez ca fiinta aceea sensibila, superba, plina de viata, plina de compasiune pentru semenii ei, nu mai exista. Ca se dusese subit la ingeri...
Plangeam continuu... Si cand vedeam toate acele buchete de flori asezate in fata Palatului Buckingam cu miile... Si cand vedeam ursuletii asezati pentru Diana... si baloanele... si cand Elton John a cantat "Candle in the whind"... tin minte totul ca si cum a fost ieri...
De ce am scris de abia astazi despre acest lucru? Pentru ca sigur nici voi nu ati uitat-o pe Printesa Inimilor si pentru ca am vazut DVD-ul cu filmul "Regina" care surprinde exact acele momente premergatoare, din timpul si de dupa moartea Printesei Diana.
Cand eram mica imi doream sa o vad macar o singura data si o puneam mereu pe mama sa-mi promita ca ma va duce s-o vad la Bucuresti... Dar Printesa Diana n-a mai venit... A plecat intr-o alta lume, cu mult mai fericita si mai buna decat aceasta, lasandu-ne pe noi, cei de aici, foarte indurerati dupa disparitia ei!
Dormi in pace, suflet de nea! Te voi iubi vesnic si sigur am sa merg sa pun candva o floare pe mormantul tau.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu