duminică, 15 mai 2011

Mihaela - lacrima de dor...


Nu cred ca am povestit vreodata aici, cat de mult a insemnat Mihaela Runceanu pentru mine... Ma mandream ca sunt si eu buzoianca ca si ea (din Ramnicu-Sarat). Mihaela era un idol al generatiei noastre, in anii 80. Era talentata, frumoasa, avea o carisma inimaginabila si era inzestrata cu o forta a glasului de neegalat pana in ziua de astazi... Imi doream nespus de mult s-o vad macar o data in realitate, dar... n-am fost printre norocosi... Nici la inmormantarea ei nu am putut merge, deoarece era intr-o sambata iar sambata se invata si ordinele de SUS erau clare: niciun copil/cadru didactic nu va absenta de la cursuri pentru a participa la inmormantarea Mihaelei Runceanu.
Tin minte ca atunci cand am aflat vestea era o zi frumoasa, frumoasa de toamna... Plangeam si eu si colegii mei si nu ne venea sa credem ca Mihaela NU MAI ESTE! "Tovarasa" de fizica era din Buzau, asa ca ne-am luat inima-n dinti si am intrebat-o: da, asa este! "Da' stiti sigur?" insistam eu nevrand sa cred in realitatea aceea care desfiinta orice alt gand. "Da, stiu sigur. Tatal meu e colg cu tatal ei la IPIC-CF si mi-a confirmat..."
Din acea secunda a inceput pentru mine perioada de fan. De fapt, cred ca pana atunci nici nu cunoscusem notiunea... Dupa noiembrie '89 am inceput sa strang articole, poze din ziare (f putine la acea vreme) si in primavara anului '90 am facut rost de nr. de tel. al familiei Runceanu. Am pus mana pe tel. fix si am sunat. A fost un gand nebunesc si totusi... am indraznit. Am stat atunci foarte mult de vorba cu doamna Runceanu care devenise o umbra a celei ce-a fost. Nu cred ca avea ochii uscati vreodata si fuma mult... M-a invitat la ei la Buzau. Ma tot rugam de mama sa ma lase, insa-i era teama sa ma lase singura la 13 ani pe tren. Si totusi, pana la urma, am convins-o! Era noiembrie 1990 si se implinea un an de cand Mihaela plecase la stele. Ne-a luat pe toti copiii care eram acolo la dumnealor acasa (venisera si din Turda elevi, si din Lugoj...). Ne-a oferit fiecaruia dintre noi fotografii. Am plecat acasa cu sufletul plin de emotie nefireasca: aveam prima mea fotografie adevarata cu Mihaela (din pacate fara autograful ei...)...
Am constituit ulterior legaturi frumoase si durabile cu alti fani (legaturi care dureaza si astazi) si am mentinut in continuare legatura cu parintii Mihaelei. Cand am ajuns sa scriu in presa, unul din reportaje l-am realizat acasa la fam. Runceanu. Am colaborat cu Andreea Marin pentru realizarea unui moment inedit la "Surprize-Surprize" dedicat Mihaelei.
O ascult cu drag, de cate ori am ocazia... Insa de un an aproape, de cand s-a intamplat tragedia cu Madalina, mi-e tare greu sa le mai ascult pe Mihaela si pe Mada.
Din 2009, de cand s-au implinit 20 de ani de la plecarea Mihaelei, s-a constituit un alt grup de fani care reuseste, de doua ori pe an, cu ajutorul domnului Mihai Bogatu (ziarist si prieten bun al Mihaelei) sa realizeze evenimente tulburator de frumoase in memoria ei.
Le multumesc tuturor pe aceasta cale si-i asigur de toata dragostea si sprijinul meu, chiar daca nu am putut fi alaturi de ei de fiecare data.
Clipa aceasta frumoasa de remember mi-a fost starnita de emisiunea "Doamne de poveste" de la Acasa TV a carei protagonista a fost chiar Mihaela noastra iubita.
Cel mai de pret dar ? Autograful domnului Runceanu pe prima pagina a cartii "Un cantesc ucis": "Ana-Maria, iti multumesc pentru tot ce-ai facut in memoria Mihaelei"...
Cel mai frumos vis ? Chipul Mihaelei zambind de la o catedra, vis in care am simtit toata caldura si dragostea ei de inger fara de pereche.
Te iubesc, Mihaela! Te voi iubi mereu!
P.S. Poza de sus a fost multi ani preferata mea. Chiar mi-am facut si eu una identica, atat de mult mi-a placut ipostaza melancolica a Mihaelei.

vineri, 6 mai 2011

Montaj pentru absolvirea clasei a IV-a

Montaj realizat de Maria Teica (In Memoriam - profesor pensionar - Liceul Pedagogic Botosani) si Ana-Maria Gombos (cadru didactic la Scoala Herasti, jud. Giurgiu)


- E ultima oră de curs. Încheiem o treaptă a vieţii: 2008– 2012. Sunt 4 ani!


1. Sunt patru ani de cand cu totii

Veniram adusi de parinti

Sa facem cunostinta cartii,

Si sa-invatam, sa fim cuminti.


2. Sunt patru ani! Cata schimbare

In viata noastra de copil,

Caci invataram cu ardoare,

Tot ce-i frumos, tot ce-i util.


3. Tu, binecuvantata scoala

Facusi sa rasadeasca in noi

Iubirea de parinti, de tara,

Cum si respect pentru eroi.


4. Iti multumesc, stimata invatatoare,

Ca mi-ai luat manuta pentru-ntaia oara,

Si aplecata cu mine impreuna,

M-ai ajutat sa fac o litera mai buna.


5. Si toate lectiile si cartile apoi,

Tu rand pe rand le-ai colindat cu mine

Mi-ai dat cu atata drag povete – stim doar noi –

Ca sa invat mai iute si mai bine.


Clasa a IV-a azi o terminam

Zi de neuitat, cu soare, cant si flori

Si amintiri dragi stranse in buchet

Peste ani in zbor – calatori


Cu sufletul cel mai apropiat

V-am simtit parinte drag si devotat,

Si exigent dar plin de omenie

Ce-ati luminat a mea copilarie.


6.De aceea, o lacrima dar si un zambet

In ochii nostri ai sa zaresti

Iar lacrima-i acel regret,

Plin de emotii sufletesti.

Ca de anii dragi de scoala

Noi ne despartim

Si de invatatoarea noastra

Pe care o iubim...


7.Iar zambetul e bucuria visului nostru implinit

Este speranta-n maine si mandria

Ca iata, spre liceu, cu totii am pasit.


Noi, elevi de clasa a IV-a

Azi pornim spre alte zari,

Viitorul ne asteapta

Cu insoritele carari.


Si zambim cu bucurie,

Pentru zborul cel inalt,

Dar in inimi e tristetea

Pentru cuibul nostru drag.


9.Acum cand simt in mine, ca mugurele-i floare,

As vrea sa zbor spre visul ce aici s-a infiripat,

Dar radacini ma leaga de cea ce cu migala,

Intelepciunea cartii, cu dragoste mi-a dat.


10.Cu mana ei pe umar, indemn al cautarii,

Ne deslusea noi sensuri din taina invatarii,

Si-nmugurea in taina, intaiul gand de zbor

Spre timpul viitor.


11.Si-asa trecut-au patru ani

De-am fost uituci sau nazdravani

Ori neatenti, lenesi, strengari,

Tot noi v-am fost si buni scolari


12.Iata-am deschis alta carte acum,

E prima foaie pe-al vietii drum.

Va multumim! Ne-ati daruit

Invataturi de viitor

Si ne-ati sadit crezul in noi,

De-a fi mereu folositori.


Pentru zambetul alaturat de-al nostru, la bucurie...


Pentru lacrima alaturata de-a noastra la durere...


Pentru umarul alaturat de-al nostru, in greul urcus al invatarii...


TOTI COPIII: VA MULTUMIM!


Pentru ca ati daruit fiecarui copil cate ceva din fiinta dumneavoastra, din frumusestea de suflet, din avutia de gand si din credinta in Dumnezeu...

TOTI COPIII: VA MULTUMIM!

13. Adun tot flori de pretuire

Si de aleasa-n veci iubire,

Ca sa va daruiesc acest potop de flori,

Ce mi l-ati dat de atatea ori,

Ca un izvor curat de apa vie,

In minunata mea copilarie.


Pasind in viata pe alt prag

Adun tot cerul intr-un cantec

Ca sa vi-l oferim cu atata drag


In scoala din Herasti noi cu mult drag

Toti anii-acestia-am petrecut

Si printre-acei ce sprijin bun ne-au fost

Cea mai de pret o invatatoare am avut.


Cu suflet de parinte bun si cald

Cu dragoste ne ocrotea

Cu vorba aspra atunci cand trebuia

Ne dojenea, ne incuraja, ne sfatuia.


Nu vom uita ca ati stiut mereu

Sa va purtati cu cei zglobii

Iar daca uneori v-am suparat

Sa ne iertati, ca nu eram decat copii....


Adanc pastram in suflet, surasul vostru sfant

Si ochii blanzi si buni, atat de dragi

In amintiri prin vremuri ce le-om lua cu noi

In viata ce-si deschide drumurile largi.


14. Pastra-vom peste ani respectul

Si stima pentru dumneavoastra

Si-ntotdeauna un loc de cinste

De frunte-n inimile noastre.


15. Va multumim c-aproape v-am simtit

Si sprijin neconditionat ne-ati dat,

Si dascal minunat si bun ne- ati fost,

Prin felul cum an dupa an ne-ati educat.


16. Pe dumneavoastra va sarbatorim

Si va pastram iubirea

Caci c-un devotament sublim

Azi v-ati indeplinit menirea.


Ce sa daruim acelei care? Atat de mult ne-a ocrotit?


Cantec:

Bucurii in timpuri noi – va uram

Si elevi mai buni ca noi – va uram

Sanatate, implinire,

Mult noroc si fericire,

Bucurie-n timpuri noi toti va uram!

Si familia traiasca – va uram

Viata sa v-o fericeasca va uram

Calea vietii fie plina

De belsug si de lumina

Multumire sufleteasca – va uram!

Cand veti fi mai fericiti – va uram

Si de noi sa v-amintiti – va rugam

De promotia din anul 2012!!!

Si succes pe calea vietii va uram!


Vers final: Ce mai uram acelei care

Atat de mult ne-a daruit?


1000 de ani de sanatate

1000 de ani s-aveti de toate

1000 de ani de iubire

1000 de ani de fericire!