De cand s-a intamplat tragedia cu Madalina si implicit, a izbucnit si razboiul asta absurd intre familii, am observat ca si fanii Madalinei s-au scindat in doua tabere. O parte tin cu parintii, o parte cu Puiu.
Nimeni nu ne impiedica sa avem pareri, insa nu e cazul sa transformam aceste pareri in cauza noastra personala. Nu asta si-ar fi dorit Madalina! Si nu este problema noastra! Indiferent cat de mult am fi PRO si cat CONTRA, uitam de fapt scopul care ne-a adus aproape: cantecul Madalinei, calitatile ei speciale de om si artist! Ea trebuie sa traiasca in si prin felul in care-i cinstim memoria. Nu-i facem niciun bine daca ne purtam agresiv intre noi, daca ne uram numai din cauza celor intamplate in familia ei.
Am senzatia ca totul degenereaza si deja unii dintre noi se identifica PREA MULT cu cea care a fost Madalina Manole. De aici deriva si sentimentele de tristete cumplita, de vinovatie, de autovictimizare.
Noi nu am ramas aici sa purtam un steag de lupta.
Singura noastra obligatie este sa-i ducem mai departe CANTECUL, imaginea ei foarte bine definita de artist... Atat!
Tot ce se intampla in familia ei, NU E PROBLEMA NOASTRA!
Stiti foarte bine ca nici atunci cand traia, Madalina nu discuta cu fanii despre problemele ei personale, nici nu ruga pe nimeni sa-i rezolve aceste probleme.
Ar trebui asadar sa ne intoarcem fata spre ceea ce si-ar fi dorit Madalina, nu sa facem ceva ce ea nu si-ar fi dorit NICIODATA!
Stiti ce ne-ar spune daca ar fi aici? Asta NU E PROBLEMA VOASTRA!
Noi avem familiile noastre, propriile noastre probleme, pe ale Madalinei are cine sa le rezolve.
Nu ne-a lasat pe noi ca justitiari ai adevarului ei.
Am senzatia ca de multe ori, uitam ce suntem noi de fapt: FANII ei. Sper ca nu degeneram in fanatism! Nu suntem familia ei, nu suntem rude, unii poate am fost mai apropiati de ea, dar ATAT!!!
Cred ca ne identificam prea mult cu o cauza care nu este de fapt a noastra!
Am fost cumplit de dezamagita sa constat ca foarte multi fani ai Madalinei au luat legatura cu mine nu ca sa ma intrebe ce am putea sa facem pentru memoria Madalinei, ci pentru a-i improsca cu noroi pe Puiu, pe Ciprian sau pe parinti.
E trist ca s-a ajuns aici, iar cine nu a inteles acest lucru, inseamna ca nu se numeste fan, ci fanatic... E prea mult. Mult prea mult. S-a ajuns prea departe!
